În fiecare dimineață a istoriei
cu ochii plini de înțelepciune
cu mâinile bătătorite de speranță
cu sufletul brăzdat de jertfe
cu umerii iluminați de izvoare
țăranul pune în brazdă
sămânța luminii
COSTEL ZĂGAN, EVADAT DIN IARNĂ, 2018
În vremea asta cerul își încheie poemul cu stele date la maximum (Costel Zăgan)
COSTEL ZĂGAN SENRYU secetă de poet picăturile de ploaie în călimară
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu