În fiecare dimineață a istoriei
cu ochii plini de înțelepciune
cu mâinile bătătorite de speranță
cu sufletul brăzdat de jertfe
cu umerii iluminați de izvoare
țăranul pune în brazdă
sămânța luminii
COSTEL ZĂGAN, EVADAT DIN IARNĂ, 2018
În vremea asta cerul își încheie poemul cu stele date la maximum (Costel Zăgan)
COSTEL ZĂGAN SORA MEA DE EST-BOLNAVĂ Sora mea însângerată și de est și de moldavă haide naște-mă odată lumea de n-o fi bolnavă Și de est și ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu